Atat Sf. evanghelii cat si epistolele Sf. apostoli au fost pentru inceput raspandite prin Bisericile crestine ale timpului, carora le fusesera destinate.
De aceea Sf. Ap. Pavel le scrie colosenilor sa dea epistola lor sa fie citita si in Biserica din Laodiceea si s-o citeasca si ei pe cea trimisa laodiceenilor. (
De aici deducem ca a existat si o epistola catre laodiceeni care s-a pierdut.
Cand, sub imparatul Constantin Cel Mare, se incheie prigoana crestinilor, episcopii, preotii si diaconii au hotarat fixarea dogmelor Bisericii.Crestine. pentru a se feri de ratacirea ce ar rezulta din libera interpretare a textelor. Ei au hotarat continutului N.T. si interpretarea textelor deosebite din el.
Despre aceasta interpretare Sf. Ap. Petru scria in a doua sa epistola “Aceasta stiind maidinainte ca nicio proorocire a scripturii nu se talcueste dupa socotinta fiecaruia” ( II Petr. 1,20). El atrage atentia ca interpretarea aceasta duce la pierzarea celor care o fac (2 Pt. 3,16)
Sinodul apostolic din anul 50 unde s-au stabilit primele hotarari privind viata crestinilor.( FA15,6 - 29)este exemplul pe care Biserica il va urma pentru a putea hotara in consens cu inspiratia Sfantuli Duh soarta Bisericii Se hotaraste intrunirea primului sinod ecumenic unde a fost intocmita si Invatatura celor 12 apostoli – “Didahia” , lucrare care contine primele canoane (dogme) ale crestinismului.
Libertatea crestinismului aducea cu sine fixarea in scris a principalelor dogme ale ortodoxiei prin sinoadele ecumenice. Fusesera deja multe dispute in cadrul Bisericii Crestine dar acum episcopii, urmasii directi ai apostolilor, puteau sa se intruneasca si sa discute deschis, purtati fiind de Sfantul Duh (FA 15, 28), hotarand adevarul.
Aceste intruniri au fost numite sinoade ecumenice si s-au organizat de cate ori apareau in cadrul crestinismului dispute privind interpretarea adevarului. Ele se desfasurau ascultandu-se toate parerile si se alegea adevarul dovedit de textele Sfintei Scripturi.
Primul sinod ecumenic s-a organizat imediat dupa ce Sfantul Constantin Cel Mare a dat libertate crestinismului cand 320 episcopi, preoti si diaconi s-au putut intruni la Niceea ( Szmic – Turcia) in anul 325.
Subiectul principal al sinodului a fost arianismul, dar cu acest prilej s-a discutat si crezul la propunerea lui Eusebiu de Nicomidia.Aceasta marturisire de credinta, care se citeste si astazi cu ocazia botezului dar si in cadrul Sfintei Liturghii este docma de baza a Bisericii Ortodoxe care marturiseste despre a 2 a revenire a Domnului Iisus Hristos .
Dogma privind invierea mortilor si viata viitoare s-a stabilit la al doilea sinod ecumenic.Acests s-a tinut in anul 381 si a fost convocat de Împaratul Teodosie I la Constantinopol, la care au participat 150 de episcopi. Teodosie s-a dovedit un aparator al credintei ortodoxe, iar intentia lui cu convocarea Sinodlui a fost eradicarea completa a arianismului si condamnarea lui Macedonie si a lui Apolinarie, formulând învatatura despre unitatea Sfintei Treimi si deplina umanitate a lui Hristos.
Macedonie învata ca Sfântul Duh nu este o persoana („hypostasis”), ci o simpla putere („dynamos”) a lui Dumnezeu, afirmând deci ca Duhul Sfânt este inferior Tatalui si Fiului. Sinodl a condamnat învatatura lui Macedonie si a formulat învatatura despre Sfânta Treime. Aceasta învatatura afirma ca exista „un Dumnezeu în trei ipostasuri”, proclamând ca Duhul Sfânt este Dumnezeu, egal cu Tatal si cu Fiul, de aceeasi fiinta cu Acestia. Aceasta a devenit baza învataturii crestine.Crezul de la Nicaea, adoptat de primul Sinod Ecumenic, a fost completat cu cinci propozitii care stabileau învatatura despre Sfântul Duh, despre Biserica, Taine, învierea mortilor si viata veacului care va sa vina:Si [cred] întru Duhul Sfânt, Domnul de viata facatorul, care din Tatal purcede, care împreuna cu Tatal si Fiul este închinat si slavit, care a grait prin prooroci.Într-una sfânta, soborniceasca si apostoleasca Biserica,Marturisesc un Botez spre iertarea pacatelor,Astept învierea mortilor si viata veacului ce va sa vina. Amin.Crezul a fost cunoscut de atunci sub numele de Crezul niceo-constantinopolitan, sau Simbolul Credintei. În privinta privilegiilor ierarhice, Sinodl a stabilit ca Episcopul de Constantinopol are întâietate peste toate Bisericile, mai putin peste cea a Romei. Doi dintre episcopii care au avut un rol important în dezvoltarea învataturii crestine au fost Sf. Grigorie Teologul (sau Grigorie de Nazianz, care a prezidat Sinodl) si Sf. Grigorie de Nyssa.
Aceste eveniment viitor din viata Bisericii este strans legat de invierea si judecata universala. Nu se poate constitui imparatia cerurilor fara revenirea Domnului Iisus Hristos. Aceasta revenire este bine definita in textul N.T. si se bazeaza atat pe marturisirile Mantuitorului cat si pe alte texte ale Sfintilor apostoli. Nu este anuntata data evenimentului, dar sunt prezentate semnele care vor preceda momentul. Interpretarea acestor semne insa va lasa loc multor speculatii, ajungadu-se in unele cazuri chiar la dezamagiri totale. Biserica Ortodoxa. cand a fixat in crez docma celei de-a doua venire s-a inspirat din textul Noul Testament dar nu a fixat un termen sau semne.
Interpretarile textelor respective nu a preocupat ierarhia ortodoxa si niciodata nu s-a fixat timpul implinirii pentru ca in Evanghelia dupa Matei Iisus spusese ca “de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie,nici ingerii din ceruri,nici Fiul, ci numai Tatal”(Mat 24,36)
Nu inseamna ca Biserica Ortodoxa nu este interesata de aceasta etapa din viata ei ci mai degraba are in vedere a arata seriozitatea si rabdarea cu care reprezentantii ei interpreteaza proorocirile. Sosirea evenimentului va fi iminenta, dar mai important pentru credinciosi bisericii noastre este modul cum il intampinam.
Ce folos ar fi sa stii cand va avea loc daca in tot restul vietii nu te-ai pregatit. Fiecare crestin atunci va fi judecat pentru faptele sale urmand sa-si primeasca rasplata.
De aceea scopul principal al bisericii noastre este pregatirea crestinilor pentru acest moment. Fie ca vor fi vii sau morti, toti crestinii – de fapt toti locuitorii pamantului, indiferent de rasa, religie sau sex – vor lua parte efectiv la desfasurarea lui. Sf. Apostol Pavel descrie in ep. I catre tesalaniceni modul cum toti vor participa, vii sau morti. ( 1 Tes 4,15-17)
In versetul 7 din Crezul Ortodox nu se spune nimic despre deosebirea la inviere a crestinilor drepti sau necredinciosi. Vor invia toti dar nu toti vor intra in imparatia cerurilor.
Crezul este doar cadrul dupa care se desfasoara viata fiecarui crestin, ramanand in grija teologilor sa explice fiecare din aceste dogme. De aceea nu este de mirare ca in Biserica Ortodoxa nu s-au facut calcule si nici nu s-a fixat timpul venerii acestui eveniment.Fiecare dogma, bine studiata in cadrul sinoadelor, trebuie sa corespunda in totalitate textului Sfintei Scripturi.
Toate termenele stabilite de grupari neoprotestante au fost gresite tocmai pentru ca nu au fost stabilite de teologi si nici analizate de sinoade, sub propovaduirea Sfantului Duh.
Este usor sa faci calcule matematice fara sa tii cont de context si de indeplnirea tuturor profetiilor. Orice calcul ar trebui sa tina cont de toate profetiile, nu doar de un termen proorocit de un profet. La fel trebuie sa se tina cont si de porunca lui Dumnezeu de a fi pecetluita acea profetie sau de a fi interpretata.
Avem profetii explicate chiar in textul Sfintei Scripturi, dar avem si proorocii pe care profetului i s-a spus sa le pecetluiasca, adica nimeni sa nu le cunoasca interpretarea.
Exemplul cel mai elocvent il intalnim la profetul Daniel, Dom 7,19 si 8,26.
No comments:
Post a Comment